Ideea e ca…

Cand stai ca boul in fata calculatorului si te scremi sa scrii un blog e foarte naspa. E ca si cum esti constipat si te scremi juma de ora pentru un partz. si tot degeaba, ca fara un ciocolax nu faci nici o treaba. Ai idei care-ti zboara prin minte si se duc. Da’ ale dracului, cand te pui in fata ordinatorului sunt bune duse. Nu ti le mai amintesti. si daca ti le amintesti, gandurile sunt vagi, iar rodul acestor idei nu ar fi altceva decat o chestie usoara, siropoasa, cu miros de… kko. Deci, si prin urmare si la urma/urmei, daca stam sa vorbim si nu ne mai gandim, e chiar naspa sa n-ai idei. Daca nu chiar jenant. Te uiti cu jind la blogurile alorlaltzi. Ia uite, asta a dat-o fain. Ce-ar si sa bag si io de-asta? Dar nu e jenant? dar daca vede? Daca spune ca i-am furat ideea? Nu merge, deci trebuie sa te scremi in continuare. Si culmea, nu iese nimic, nici macar o chestie maro… Lipsa de idei e acuta. Cand nu ai idei, si te manca asta rau de tot, nu mai poti face nimik. Te simti stingher. Cum adica? toti au idei, numa io n-am? Asta-i cam naspa. Sa fii singurul fara idei intr-o lume plina de oameni cu… idei. Te simti aratat cu degetul. La un moment-dat vezi ca mai sunt si altii fara idei. Sunt firme care vand idei si fac bani frumosi. sunt oameni intuitivi, oameni novatori, oameni care au… idei, la un simplu pocnet din degete. N-am idee cum pot sa aiba atatea idei. Si de ce nu se vand idei la kil? Vreau si io, macar jumate sa-mi ajunga pana trece vara…